 |
Secţiunea S2, în sectorul „La Punte”. |
|
Secţiunea S2, în sectorul „La Punte”. |
Mărturii arheologice recent descoperite pe teritoriul judeţului Galaţi - 2009
Situl arheologic Negrileşti, Judeţul Galaţi
Cercetare arheologică sistematică - 2009
Lista Monumentelor Istorice-cod-Gl-I-s-B-02988
Cercetarea arheologică sistematică din situl Negrileşti, judeţul Galaţi, s-a desfăşurat în luna iulie 2009 în baza autorizaţiei nr.109/2009 şi a unui parteneriat între :
COLECTIVUL DE CERCETARE:
responsabil de şantier: Prof. dr. Dan Gh. TEODOR, arheolog expert;
membrii : Mircea NICU, Costel ILIE, Adrian ADAMESCU, Paul CIOBOTARU, Ovidiu COTOI.
În anul 1981 a fost realizată o cercetare de teren care a dus la delimitarea unor perimetre cu potenţial arheologic din diferite perioade istorice, atât în curtea şcolii cât şi în grădinile de pe terasa înaltă a râului Bârlad. La solicitarea Muzeului Mixt Tecuci zona a fost inclusă în LMI/1992 şi în LMI/2004.
În anii 2007 şi 2008 au fost realizate cercetări arheologice preventive, care au confirmat bogăţia sitului prin descoperirea unor complexe de locuire (gropi, vetre, locuinţe) din neolitic, epoca bronzului şi perioadele secolelor IV-V şi VIII-X p. Chr.
 |
Imagine din expoziţia „Mărturii istorice recent descoperite pe teritoriul judeţului Galaţi - 2009” |
În campania 2009, au fost deschise patru unităţi de cercetare, numerotate S2, S6, S7 şi o casetă denumită Cs4. În acest an s-au efectuat cercetări în două puncte denumite „La Punte” (S2 şi S7) şi „Curtea Şcolii” (S6). Unităţile de cercetare şi complexele arheologice au fost numerotate în continuarea celor cercetate în anii anteriori.
Situată în sectorul „La Punte”, secţiune S2 a fost deschisă cu scopul de a salva complexele arheologice afectate de continua eroziune a malului râului Bârlad. Au fost surprinse cinci gropi(G 6- G10) cu material arheologic din neolitic, epoca bronzului şi din secolul IV p. Chr.
În secţiunea S 2 s-au observat depuneri materiale aparţinând culturii neolitice Starcevo-Criş, şi sporadic în straturile superioare, fragmente ceramice din epoca bronzului, cultura Noua şi din secolul IV p. Chr., cultura Sântana de Mureş-Cerneahov.
Situată perpendicular pe S 2, la o distanţă de un metru de capătul sudic al acesteia, secţiunea S7 a fost deschisă pentru a surprinde continuarea complexelor apărute în S2.
În această secţiune au apărut şase gropi (G11-G16), dintre care cea mai bogată a fost G16 care a necesitat şi extinderea cercetării pe latura sud prin practicarea unei casete Cs4.
Cel mai consistent nivel din S7 aparţine culturii neolitice Starcevo-Criş, dar au apărut sporadic şi fragmente ceramice din epoca bronzului, cultura Noua şi din secolul IV p. Chr., cultura Sântana de Mureş-Cerneahov.
Secţiunea S6 a fost trasată între S 4 şi S 5, cercetate în campania anului 2008, cu scopul de a stabili planimetria locuinţei aparţinând Culturii Sântana de Mureş, surprinsă în S 4 şi a complexului, din partea de est a S 5, în care a apărut un vas borcan aparţinând secolelor VIII-IX p. Chr.
 |
Secţiunea Sc1,
punct „Curtea Şcolii”. |
Situl arheologic Negrileşti, Judeţul Galaţi
Cercetare arheologică preventivă - 2009
Lista Monumentelor Istorice-cod-Gl-I-s-B-02988
Şcoala Gimnazială din comuna Negrileşti, judeţul Galaţi, intenţionează realizarea unei centrale termice care să asigure desfăşurarea în bune condiţii a procesului educativ. Acest obiectiv este prevăzut a se realiza în imediata vecinătate a şcolii, la 6 m spre vest de clădire. Având în vedere că terenul se află într-un sit arheologic se impunea obţinerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică.
Muzeul de Istorie Galaţi a realizat o cercetare arheologică preventivă, prin arheolog specialist Ilie Costel. La această cercetare au mai participat şi Nicu Mircea-arheolog expert şi muzeografii Adrian Adamescu (Muzeul de Istorie Galaţi) şi Ciobotaru Paul (Muzeul Mixt Tecuci).
Având în vedere suprafaţa afectată de proiect şi apropierea acesteia de clădirea şcolii, am ales să practicăm două unităţi de cercetare paralele cu latura de vest a clădirii. Au fost trasate şi cercetate, prin săpătură manuală, două secţiuni Sc1 (10/2) şi Sc2 (10/2 m), cu un martor de 0,5 m între ele.
În Sc1 au fost sesizate urme de locuire specifice culturii Sântana de Mureş, prin prelevarea unor fragmente ceramice caracteristice acestei perioade, sesizată şi prin apariţia a trei gropi şi a unui cuptor. Au mai fost recoltate şi puţine fragmente ceramice specifice epocii bronzului.
Secţiunea Sc2 a oferit material ceramic din epoca bronzului, un complex arheologic din prima epocă a fierului şi material arheologic din perioada secolului IV p. Chr.
Cercetarea preventivă derulată în situl Negrileşti, pe latura de vest a şcolii din localitate, în vederea degrevării de sarcină istorică a unui perimetru pe care se va construi o centrală termică, a pus în evidenţă urme de locuire din în epoca bronzului (cultura Noua), prima epocă a fierului, secolul IV şi perioada prefeudală(secolele VIII-IX). Au fost golite şase gropi, s-a descoperit un cuptor, datat în secolulul al IV -lea şi un complex hallstattian, compus din vase ceramice şi numeroase oase de animale.
 |
Secţiunea S6,
mormântul M11. |
Situl arheologic Tirighina, Judeţul Galaţi,
Necropola tumulară romană – Tumul 1
Cercetare arheologică preventivă - 2009
Lista Monumentelor Istorice-cod-GL-I-s-B-02972
Cercetarea arheologică preventivă din situl Tirigina-Bărboşi, judeţul Galaţi, s-a desfăşurat în perioada octombrie-decembrie 2009 în baza autorizaţiei nr.361/2009 şi ca urmare a solicitării unei firme de a realiza o degravare de sarcină arheologică a unui perimetru din necropola tumulară romană
COLECTIVUL DE CERCETARE:
responsabil de şantier Costel ILIE, arheolog specialist
membrii : Adrian ADAMESCU, Corneliu MORARU, Marian SCRIPNIC
 |
Imagine din expoziţia „Mărturii istorice recent descoperite pe teritoriul judeţului Galaţi - 2009” |
Zona în care se va realiza obiectivul „Staţie de telefonie mobilă GSM” este situată în situl arheologic Tirighina-Necropola tumulară romană. Arealul respectiv a atras atenţia cercetătorilor care au consemnat prezenţa unor numeroşi tumuli în diferite lucrări de specialitate.
Încă de la începutul secolului al XX-lea, V. Pârvan consemna prezenţa a 11 tumuli, iar în a doua jumătate a secolului XX, arheologul M. Brudiu menţiona prezenţa unui grup de 19 tumuli, la începutul anilor 80, pentru ca apoi să constate prezenţa doar a 7 tumuli. Unii tumuli au fost distruşi odată cu edificarea combinatului siderurgic de la Galaţi, mărturii arheologice rezultate din aceştia fiind salvate întâmplător. În prezent mai sunt vizibili 7 tumuli, cu înălţimi între 0,5 şi 2 m.
Tumulul cercetat anul acesta, denumit T1, se află pe Platoul Tirighina, în tarlaua 176, parcela 4, pe terenul proprietarului Zaim Radu. Tumulul 1 are formă aproximativ circulară, cu un diametru de 25 m şi o înălţime de 0,90 m. Suprafaţă tumulului era ocupată de viţă de vie şi pomi fructiferi, lucrările agricole afectând mantaua acestuia.
Tumulul 1 de la Tirighina a fost cercetat prin practicarea a opt suprafeţe numerotate de la sud spre nord, S1-S8. În cadranul I au fost trasate şi cercetate suprafeţele S1 (12/6 m) şi S2 (12/7 m), în cadranul II, S3 (12/6 m) şi S4 (12/4,5 m), în cadranul III, S5 şi S6 (10/6 m) şi în cadranul IV, S7 (12/6 m) şi S8 (12/4,5 m). Între aceste suprafeţe au fost lăsaţi martori de 0,60 m, doi martori principali pe axele nord-sud şi est-vest, precum şi patru martori intermediari. Toate suprafeţele au orientarea est-vest, adâncimea medie de săpare fiind de 2,25 m, iar cea maximă de 3,5 m.
Cercetarea preventivă derulată în situl Tirighina-Necropola tumulară romană, Galaţi, judeţul Galaţi, a dus la descoperirea a 12 morminte, 4 de incineraţie şi opt de înhumaţie. Ele se încadrează în riturile funerare specifice în Imperiul roman la începutul mileniului unu. Necropola deservea cu siguranţă aşezarea civilă romană aflată la 200-300m distanţă spre sud, în apropierea gurii de vărsare a Siretului în Dunăre.